Centrul Cultural Pitești, programul evenimentelor următoare

Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, eveniment care se va desfășura luni, 24 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Dialogul literar cu tema „Îndrăgostește-mă de tine!”, în cadrul  proiectului „Întâlniri Culturale”, coordonat de scriitoarea Silvia Giurgiu Pătrăchioiu, avându-i invitați speciali pe poeta Ina Dumitrescu și pe cantautorul Dan State, din Craiova, eveniment care va avea loc luni, 24 martie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Prelegerea cu tema „Anii '30 se repetă?”, susținută de istoricul Ștefan Dumitrache, managerul Muzeului Municipal Curtea de Argeș, eveniment care va avea loc marți, 25 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Anii '30 au fost marcați de cedările democrațiilor occidentale în fața puterilor totalitare, cele mai cunoscute momente au fost Acordurile de la München în 1938 și Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939. Astăzi, puterile totalitare sunt din nou în ofensivă, și avem Acordurile de la Minsk, și un preconizat Pact Putin-Trump. Credem că cele două perioade merită o analiză comparată”, spune Ștefan Dumitrache.

Prelegerea cu tema „Identitatea și Suveranitatea Națională din Perspectivă Istorică și Juridică”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, eveniment care se va desfășura marți, 25 martie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa  Cărții.

“Oamenii au trăit dintotdeauna în grupuri a căror mărime, compoziție și structură a fost extrem de variată: de la familie la triburi sau la alte forme de asociere pe baza unor legături de rudenie, până la sate, orașe, regate și imperii. Grupurile includ subgrupuri formate pe bază de credințe comune, afinități, religie, cultură, preocupări și ocupații, națiuni, astfel încât, în ultimă instanță, cel mai mare grup este umanitatea în ansamblul ei. Relaționarea identității politice cu identitatea națională (înțeleasă în sens etnocentric) face ca legitimitatea statului să fie judecată prin raportare la urmărirea intereselor unei națiuni, interese care se reduc în esență la stabilirea și întărirea unor legături etnice între membrii națiunii. Aceste legături etnice sunt văzute ca scopuri în sine, determinate de forțe care transcend orice interes material. Prin urmare, ceea ce ține națiunea împreună este un liant de ordin psihologic care, în subconștientul membrilor națiunii, dă unitate comunității etnice diferențiindu-i în mod fundamental pe indivizii care o formează de toți ceilalți indivizi. În accepția primordialistă și constituțională, legăturile care fac posibilă existența națiunii se dezvoltă din contiguitatea imediată și din relațiile de sânge, dar originea lor nu este limitată la aceste două domenii fertile, ci e de găsit și în zone mai îndepărtate de individ, cum ar fi religia în care individul s-a născut, limba sau chiar dialectul vorbit de comunitatea în care s-a născut individul, practicile sociale specifice respectivei comunități etc. Așadar, identitatea națională este înțeleasă și ca rezultat al unui proces de apropriere și de interiorizare a unei moșteniri etnice. În prezent suveranitatea și identitatea națională sunt realități sociale foarte importante ce trebuie analizate istoric, social și constituțional, și reconsiderate în procesul complex de globalizare și integrare europeană și internațională, a afirmării supremației ordinii juridice a Uniunii Europene fața de ordinea  constituțională națională”, spune Marius Andreescu. 

Prelegerea cu tema „Veronica Micle. 175 de ani de la naștere”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 26 martie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Numită , Veronica Micle s-a născut la 22 aprilie 1850. Este, prin poezia sa, deschizătoarea  în cultura română a eminescianismului. Maica Fevronia de la Văratec o caracteriza ca pe o femeie . Argeșenii i-au dedicat multe pagini privind viața și opera sa: D. Nanu, Augustin Z. N. Pop, P. M. Gorcea,  Nicolae Georgescu, George Ene, Daniel Dejanu, Nicolae Spinei, Lucian Costache. Emisiunea este un omagiu și va continua și în luna aprilie, apropiindu-ne de personalitatea și poezia ei, nu altfel decât o vede 

”, spune Lucian Costache.

Dialogul cu tema „Femeia tuturor timpurilor”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Copii și Părinți, Prietenii Mei”, coordonat de Maria Simona Mitroi, profesoară de educație fizică și istorie la Școala Gimnazială „Ion Pillat”, eveniment care se va desfășura miercuri, 26 martie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Dialogul cu tema „Alergiile la control!”, în cadrul proiectului cultural „La Vama Vremii”, coordonat de scriitorul și publicistul Nicolae Badiu, având-o invitată pe dr. Irina Dogaru, medic primar alergologie și medic specialist imunologie clinică, eveniment care va avea loc miercuri, 26 martie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Prelegerea cu tema „Fenomenologia convingerii”, în cadrul proiectului cultural „Vaccin împotriva virusului manipulării”, susținut de psihologul, scriitorul, publicistul George Smeoreanu, joi, 27 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.  

“Cum poți schimba opinia celor care vor să o schimbe pe a ta?”, ne provoacă George Smeoreanu.

Dialogul cu tema „Adevărul - condiție a libertății”, în cadrul proiectului cultural „Adevăr, Libertate și Înțelepciune”, coordonat de profesorul de filosofie și poetul George Badea, avându-l invitat pe lect. univ. dr. Alexandru Mărchidan, de la Centrul Universitar Pitești,  

eveniment care va avea loc joi, 27 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Adevărul este problema centrală a oricărei filosofii. Filosofii caută adevărul în domeniul ideilor și consideră că el poate fi descoperit  prin reflecție filosofică. Iată ce spune Alexandru Mărchidan: . 

După spusele invitatului meu, sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem la întâlnirea noastră cu tema  ”, spune George Badea.

Prelegerea cu tema „27 martie 1918: Unirea Basarabiei cu România”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și Istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, joi, 27 martie, de la ora 20.00.

“Ar fi de amintit nu doar de anul 1918, cu atât mai puțin doar de 27 martie și/sau 1 decembrie, ci și de anii Marelui Război, de tot ce au trăit, gândit, simțit românii din toate teritoriile românești, dar mai ales cei aflați încă sub granițele altor state. Mulți români din Transilvania au trecut munții în România, neutră în 1914. Cu toate acestea, jumătate de milion de români erau sub arme, în cadrul Imperiului Austro-Ungar. Pământurile transilvane au fost scena unor mari lupte în vara și toamna anului 1916, după ce România a intrat în război de partea Antantei. Mersul războiului a făcut ca doi ani mai târziu, în 1918, rând pe rând, Basarabia, Bucovina și Transilvania să aleagă unirea cu România. Momentul Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918 reprezintă una dintre paginile magistrale de istorie scrise de români pe durata întregii existențe a neamului nostru. Avem nevoie să cunoaștem și să înțelegem cum au receptat acești ani (1914-1919) toate categoriile sociale și să acceptăm transformările prin care ele au trecut și felul în care acestea le-au schimbat și au modelat comunitățile umane și mersul lor către viitor. E nevoie să vedem nu doar statistica de război, ci și dramele vieții de zi cu zi și să nu uităm de luptele românilor din Ardeal și în anul 1919, pentru că deși proclamată la 1 decembrie 1918, unirea românilor și România Mare s-au săvârșit deplin în luptele armate din Ardealul anului următor și în cadrul tratatelor de pace prin care Marile Puteri au recunoscut-o. Izvoarele istorice arată felul în care a evoluat moralitatea în anii războiului, cum s-au schimbat relațiile dintre oameni și cum au trăit familiile această oroare nemaivăzută până atunci. În prezentarea de acum, ne vom concentra și pe tot ce au trăit și simțit românii din Basarabia în tot veacul de stăpânire rusească”, spune Marin Toma. 

Conferința cu tema „În viață, în artă, în poezie, spre centrul ființei”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, având-o invitată pe poeta Simona-Grazia Dima, eveniment care se va desfășura vineri, 28 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Pornind de la reflecția asupra experiențelor personale și sociale, dar și, în egală măsură, de la cugetarea asupra scrisului propriu și asupra vechilor scrieri spirituale, socotite de ea mereu actuale, Simona-Grazia Dima propune un model optimist de căutare a sensului existenței. Acesta ar presupune, între altele, o perseverentă cultivare a spiritului critic și a autonomiei conștiinței, premise ale intrării într-o adevărată comunicare cu ceilalți. (Simona-Grazia Dima)”, spune Leonid Dragomir.